luni, 13 iunie 2016
ILUZIE ALBĂ, ILUZIE NEAGRĂ
Albe și negre, negre și albe
Pietre înșirate pe nesfârșite salbe
Aruncate de mâini invizibile
De pe coama cerurilor
Pierdutelor colonii ale clipelor.
Negre și albe, albe și negre
Glasuri de îngeri, iluzorie desfătare
A sufletului vicleană ademenire
Așezată în calea plăcerilor
Sublimă abandonare.
Albe și negre, negre și albe
Peste destinul omului, zile rostogolite
Mai bune, mai rele
Un pumn efemer de plăcere
Imensă mirare, eternă tăcere.
Negre și albe, albe și negre
Cioburi pe pământ presărate
De degetele unui om altfel strânse
Cu multă răbdare sortate
Albe și negre
Ale mintii fantastice introspecții
Negre și albe
Sunete reci, sunete calde.
Albe și negre, negre și albe
Înșiruire fremătândă de clape
Îmbrăcate în mii de sunete
Ale stelelor căzătoare
Partituri de-o noapte
Țâșnind aerian
Din zbaterea de aripi a vieții
Muzica aievea a concertului de pian.
Frumoase versuri, felicitari.Sa continuati sa scrii Mihaela , o faci frumos. Multumesc.
ApreciazăApreciază
Va astept cu drag mereu printre scrierile mele…Multumesc mult.
ApreciazăApreciază