ILUZIA CAPĂTULUI DE ZI

sâmbătă, 27 februarie 2016

ILUZIA CAPĂTULUI DE ZI

Acum când viața abia a început
Nu pot să cred că am ajuns deja la capăt
Că totul s-a sfârșit, că totu-i fum
Un suflet țipă-n vânt, un urlet mut
Un vis iar se destrămă.

Pășesc pe un drum necunoscut
Sunt eu, cu mine și atât
Privesc atent, respir adânc
Un aer rece mă îmbată.

Din tot ce-a fost n-a mai rămas nimic,
Stă viața agățată-n ramă
E un tablou în colț ciobit
Cu-o față veșnic diafană.

Mă văd pe mine lipită de un zid
Privesc distant la ochii care
Încearcă să-mi vorbească-ncet
De clipe-ntâmplatoare.

Eram atunci la început               
Dar viața mi-a adus o veste
Că anii mei s-au tot pierdut                                                                                   
C-am risipit tot ce-am avut.

Nu pot să-mi cumpăr alt trecut                                                                                    
Căci timpul este rege   
Mai bine să pun punct şi atât                                                                                          
De-acum sunt doar Poveste.

 Foto:boredpanda.com

             

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s