ILUZIA ȘOAPTELOR

vineri, 19 februarie 2016

ILUZIA ȘOAPTELOR

Șoptește-mi iar în buza răsăritului
Abandonată
Ce ai uitat să-mi spui acum o viață
Altădată
Așezați pe cel din urmă petic de pământ
Aparent
Al poveștii noastre unic legământ
Absent.

Șoptește-mi iar sub trupuri lăptoase de nori
Doi călători
Alergând cu palmele întinse
Doi cerșători
Gonind în zdrențe de sentimente  nestinse
Să prindă piciorul gol
Al destinului lor
Amețitor

Șoptește-mi iar sub răsuflarea alertă a vântului
Secretul gândului
Care își doarme în somn șirului viselor
Pe glezna stelelor
Strălucitor
Mirajul siluetei perfecte a orizontului
Călușul pământului
Surâsul pustiului.

Șoptește-mi iar pe tâmplă plecată a apusului
Pe glasul apelor sufletului curgând
Etern
La porunca vocii propriului trup îngenunchind
În dulce infern
Abandonată
Ce ai uitat să-mi spui acum o viață
Te rog, pentru ultimă oară
Te-arată

Foto: www.pinterest.com

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s