ILUZIA OCHILOR

marți, 16 februarie 2016

ILUZIA OCHILOR

Chipul uman are o istorie cu totul aparte
Scrisă într-un mod diferit, cerneală pe pleoape
Simplă și clară, într-un singur sens.
Chipul pătrunde mai întâi privirea
Ignoră sticla mată a ochilor,
Dă deoparte ispita culorii lor
Adulmecă neîncetat vuietul continuu al sentimentelor
Cheia lui se ascunde într-o formulă exactă
Aproape matematică
Aproape mistică
Lăsată la granița firii
Dintre cuvânt și mormânt
În locul de întâlnire dintre dorință și gând.
Chipul este portretul pictat de-un artist
Ce-și mută mecanic privirea, din concret în abis
Din realul privirii pătate, în visarea lumii uitate.
Chipul uman se sprijină pe lume
Ca pe o palmă întinsă veșnic spre cer
Pe care stă scris fără cuvinte, un mare un mister
Aglomerare neîncetată de clipe, pe durată de vieți limitate
Rupte mereu pe din două, la jumătate
Care se strigă cu glasuri mute
Care se ating cu degete invizibile.
Chipul locuiește departe de lume, dincolo de șoapte
El este singurul bun ce ni s-a dat
Acel ceva ce nu vom putea distruge niciodat’.

Anunțuri

2 gânduri despre &8222;ILUZIA OCHILOR&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s