HOŢUL DE CUVINTE. ZIUA II

vineri,  20 noiembrie 2015

SĂPTĂMÂNĂ CĂRȚILOR ALTFEL

Din experiența „hoțului de cuvinte”:

Cărțile sunt capcanele minții umane. Sunt atât de viclene și înșelătoare, încât te lași fără să-ți dai seama condus pe cărări nebănuite. Pe drumul gândurilor…

989277be47781e2b029b4b68bdc8a0b5-d4x2hrl

Mademoiselle Maussade. Domnişoara Ursuza, Iulia Haşdeu (Editie bilingva. Editura Ana, Bucuresti, 2008)

Domnisoara-Ursuza%20ana.jpg

                       

                           ” De Paule et d’Elise lisez l’histoire                                  

Elle est ecrit par un énfant,

L’auteur a d’autant plus de gloire

Qu’il peignit ses defants en ecrivant”

(l’Auteur)

„Despre Paula și Elisa citiți această poveste,

Pentru copii, a scris-o o fragedă copilă;

Și slava ce-o așteaptă cu-atât mai mare este

Că dânsa chiar pe sine-și lovește fără milă”

(Autoarea)

O carte unică cu înveliș copilăresc, dar cu profunzimea înțelepciunii unui bătrân. Autor: copilul Iulia Hasdeu.

 „Chaque homme a en lui le don d’aimer”„nota în caietul de cugetări adolescenta româncă aflată la studii în oraşul luminilor, în Paris, acum mai bine de un secol şi jumătate. Era Iulia B.P.Hasdeu, cea care îşi împărtăşea cititorilor, de peste timp, dorinţa de a-i fi înţeles mesajul. „

„Doamna Duhé are o mare problema: fiica ei, Eliza a fost răsfăţată până peste măsură şi acum a căpătat porecla “Domnişoara-nu-vroi” pentru comporatemntul ei de copilă nesuferită, permanent bosumflată. Nici Parisul nu o mulţumeşte. Ultimul ei moft: să primească o soră. Intră în scenă orfana Paula, mereu veselă. Oare cum se vor înţelege?”

„Iulia însă, nu a vrut să intre în peisajul literar ca fiică a lui Haşdeu, ci intenţiona să semneze cu pseudonim, de aceea îi scrie: „Cât despre pseudonim, niciodată nu voi semna Jules Dieudonnée. Voi semna Camille Armand sau Armand Camille. Cele două nume mi-au venit în minte dintr-odată, într-un mod ciudat, care mă face să ţin la ele într-un fel aproape superstiţios.”

7747833368_9047ea6dc3_b.jpg

„… EN FIN DU LIVRE . Peut-on être heureux, quand on voit le Malheur des autres? Se sacrifier, c’est devenir heureux!”

„…SFÂRȘITUL CĂRȚII. Putem oare să fim fericiți, când vedem cât de nefericiți sunt alții? (…) Să te jertfești înseamnă să obții fericirea!”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s